Episodul 9

Ascultă acum pe Soundcloud, Apple Podcasts, Google Podcasts sau Spotify

Iată mai jos transcriptul episodului:

Sunt Geo Iordache și am să fiu gazda ta la Rock Story.

Astăzi am să-ți povestesc despre ce s-a întâmplat de-a lungul anilor în muzica rock între 25 aprilie și 1 mai.

O să afli despre trupa care și-a luat o vacanță de 14 ani, povestea primei căsătorii a lui Axl Rose, cum a compus Dee Snider piesa We’re Not Gonna Take It și despre averea pe care i-a dat-o John Lennon unei adolescente de 16 ani.

---

Ca să se știe, nu ne-am despărțit niciodată, doar am luat o vacanță de 14 ani…

Suntem pe 25 aprilie 1994, iar vocea pe care ați auzit-o este a lui Don Felder de la Eagles.

Într-o sală de concerte din California se întâmplă ceea ce fanii rockului nu credeau să se mai întâmple vreodată: trupa The Eagles este reunită pe scenă, gata pentru primul dintr-o serie de 4 concerte. The Eagles nu mai cântaseră împreună din 1980, adică de 14 ani.

Atunci, în vara lui 1980, tensiunile acumulate între membrii trupei, în special între Don Felder și Glenn Frey, izbucniseră și destrămaseră The Eagles. Este memorabil un concert ținut pe 31 iulie 1980 în Long Island, California și numit de jurnaliști The Long Night at the Wrong Beach.

Deși publicul nu și-a dat seama, spiritele s-au încins pe scenă, unde Felder și Frey se amenințau printre dinți unul pe celălalt și numărau piesele până la finalul concertului, ca să înceapă răfuiala. N-a ieșit scandal după concert, însă din acel moment, fiecare membru din trupă și-a văzut de viața lui și de o carieră solo.

Însă timpul vindecă și estompează problemele, așa că după 14 ani, Glenn Frey și Don Felder ies la o bere, stau de vorbă, își aduc aminte de concerte, distracție, de partea frumoasă a lucrurilor. Și se întreabă mirați: De ce nu mai cântăm împreună? Așa că iau legătura și cu ceilalți membri ai trupei și se hotărăsc să facă împreună un nou album și câteva spectacole în micul oraș Mountain View, California.

De ce tocmai acolo? Pentru că înregistrările făcute atunci au stat la baza noului album live al trupei, Hell Freezes Over. În engleză, expresia Hell Freezes Over înseamnă La paștele cailor sau Niciodată. E o expresie pe care Don Henley o folosea atunci când era întrebat când se va reuni Eagles. Asta a fost valabil 14 ani, dar știi cum e – never say never. Albumul a avut un mega succes și s-a vândut în 6 milioane de exemplare doar în Statele Unite. Lumea îi reprimea pe cei de la Eagles cu brațele deschise…

We’re Not Gonna Take It este cea mai cunoscută piesă a trupei americane Twisted Sister.

A fost lansată pe 27 aprilie 1984 și s-a dovedit a fi hitul de care trupa avea nevoie ca să iasă din anonimat. Piesa a ajuns pe locul 21 în topul Billboard 100 Hot Singles, performanță pe care Twisted Sisters nu avea să o mai repete, însă i-a transferat pe băieți în liga mare a rockului.
La fel ca majoritatea pieselor trupei, We’re Not Gonna Take It este compoziția vocalistului Dee Snider, care într-un interviu din 2018 spunea:

*Îmi doream să scriu un imn rock. L-am admirat întotdeauna pe Alice Cooper, care era foarte bun la piese din astea memorabile. Așa că vroiam un imn pe care publicul să ridice pumnul în sus și să cânte cu mine. *

Snider mai dă credit și britanicilor de la Slade, care într-un mod mai diret au inspirat vibe-ul acestei piese. În autobiografia sa, Snider spune:

Sunt un mare fan al celor de la Slade. Probabil știți cu toți piesele cântate de Quiet Riot – Cum On Feel The Noise sau Mama We’re All Crazy Now. Nu sunt ale lui Quiet Riot, sunt compuse și cântate de Slade în anii 70. Piesele Slade sunt unice pentru că au un cârlig pentru primul vers, un cârlig pentru al doilea vers și un cârlig pentru refren. Te agață imediat.

Prin versurile ei, dar și datorită faptului că e ușor de fredonat, piesa We’re Not Gonna Take It a devenit de-a lungul anilor un imn rock anti sistem. A fost folosită la proteste politice, dar și în campanii împotriva cancerului.

Mai e o chestie interesantă pe care trebuie să v-o spun: Pe la începutul anilor 90, Dee Snider era într-un turneu și mergea cu autocarul. La radio era colindul tradițional O Come, All Ye Faithful și l-a izbit asemănarea dintre acesta și piesa compusă de el.
Holy shit! – spune Snider în autobiografia sa – am cântat în corul bisercii până la 19 ani, cred că am cântat colindul ăsta de sute de ori, dar nu mi-am dat seama că primele 6 note mi s-au infiltrat în creier și s-au transformat în We’re Not Gonna Take It. Mulțumesc, Doamne!

Ca urmare, Twisted Sister au inclus pe albumul lor din 2006, A Twisted Christmas, o versiune a colindului clasic pe muzica și aranjamentul piesei We’re Not Gonna Take It.

Pe 28 aprilie 1990, Axl Rose de la Guns N Roses se căsătorește cu Erin Everly, cu care avea deja o relație de 4 ani.

Erin e fata lui Don Everly, unul din cei doi frați de la Everly Brothers. Avea doar 19 ani când l-a cunoscut pe Axl, la o petrecere din LA în 1986. Scântei, mare iubire, iar în final Erin, care locuia în New York se mută în LA, ca să fie aproape de Axl. Atenție, Guns încă nu lansase Appetite, albumul de debut, iar Axl nu era încă un zeu al rockului. Asta avea să se întâmple abia un an mai târziu, în 1987.

Deci Erin e prietena unui rocker în afirmare, iar trupa încă se zbate să își găsească un sound, o identitate și să devină celebră. Mark Canter, unul din prietenii apropiați ai lui Slash povestea într-un interviu despre Erin că era o tipă drăguță, avea ceva bani din modelling (și probabil și din familie), deci nu era genul de groupie. Pentru Axl, era o ancoră care îl făcea să se tempereze și să își dorească să fie mai bun.

În primăvara lui 1987, Guns pregăteau Appetite For Destruction, iar când s-a luat în discuție video-ul pentru Its So Easy, primul single, Axl a cerut să apară acolo și Erin. Găsești video-ul pe Youtube, iar dacă îți place Erin, o mai poți vedea și în video-ul de la Sweet Child O Mine.

În ciuda celebrității, a turneelor și a exceselor de tot felul ale lui Axl, relația cu Erin a rezistat, iar în 28 aprilie 90 cei doi se căsătoresc în Las Vegas. N-a fost o mișcare prea bună, pentru că de acolo lucrurile n-au mai mers bine între cei doi. Apropiați ai trupei spun că Axl ar fi vrut anularea căsătoriei la 48 de ore după ceremonie. În fine, la 4 luni distanță Erin pierde o sarcină, ceea ce duce la adâncirea problemelor din cuplu.

Cei doi divorțează la mai puțin de 10 luni de la căsătorie. În 1994, Erin îl dă în judecată pe Axl pentru abuz emoțional și fizic. Ceva-ceva a fost acolo, pentru că Axl a preferat să nu se ajungă la proces și a rezolvat problema în afara tribunalului. Nu, nu cu pumnii, ci în mod sigur cu bani.

Pe 30 aprilie 2008, casa Christies scoate la licitație o filă de caiet originală, cu versurile scrise de John Lennon pentru piesa Give Peace A Chance. Preț de pornire – 200.000 de dolari.

Tu, ca iubitor de rock, știi că fila aia e neprețuită, însă ceea ce poate că nu știi este povestea ei. Și pentru asta ne întoarcem în mai 1969, când John și Yoko merg în Canada pentru un protest împotriva războiului din Vietnam. Poate că te întrebi de ce nu s-au dus în State? Evident, acolo au vrut inițial, dar John nu a primit viză din cauza poziției sale publice vizavi de cannabis. Așa că s-au dus la Montreal și s-au cazat în centru, la hotelul King Edward.

A urmat un vârtej de interviuri, jurnaliști și echipe de televiziune care veneau și plecau de la etajul 17 al hotelului. În toată nebunia asta, o adolescentă de 16 ani pe nume Gail Renard intră în hotel pe o scară de incendiu, așteaptă momentul în care se schimbă bodyguarzii de la intrarea în apartamentul vedetelor și ciocăne la ușă. Venise cu un cadou, o jucărie pentru Kyoko, fetița de 5 ani a lui Yoko Ono.

Lennon și Yoko au fost impresionați de gestul fetei, de sinceritatea și felul ei de a vorbi, așa că au acceptat propunerea ei de a reveni pe parcursul săptămânii ca să aibă grijă de Kyoko și să-i ajute cu programările de interviuri. John avea grijă să o trimită pe Gail acasă la ea în fiecare seară și a avut chiar o discuție la telefon cu mama ei, care i-a spus: Ține-mi fata departe de droguri, băutură sau sex, altfel vei avea de-a face cu mine. Chestia asta îmi aduce aminte de filmul Almost Famous, nu-i așa?

În fine, Gail își petrece săptămâna în apartamentul soților Lennon și Ono, se împrietenește cu ei, discută despre orice, se uită împreună la filme și devine oarecum de-a casei. Lennon refuză un interviu cu un DJ faimos din Montreal și în schimb, face interviul cu Gail, care aspira să devină jurnalistă și o încurajează să scrie și să-și urmeze pasiunea. Interviul e publicat în revista Beatles Monthly și este începutul unei cariere pentru Gail Renard.

În finalul săptămânii de protest împotriva războiului, John și Yoko organizează un eveniment în hotel, în care cântă în prezența presei piesa Give Peace a Chance, alături de Bob Dylan, Alan Ginsberg, Petula Clark și alte vedete ale anilor 60. Când vine momentul despărțirii de Gail Renard, John îi dă câteva sfaturi și încurajări să scrie, dar și o foaie de hârtie, pe care scrisese versurile piesei Give Peace A Chance. Gail înrămează hârtia și își urmează pasiunea pentru scris, devenind scenaristă de comedie, și câștigând un premiu Bafta în 2001. Până în 2008, foaia cu versuri a stat în ramă, pe peretele biroului lui Gail, însă în urma unei inundații când salvează amintirea de la Lennon în ultima clipă, Gail se hotărăște să se despartă de ea.

Și iată-ne pe 30 aprilie 2008, când specialiștii estimau că licitația foii cu versuri ar putea să aducă undeva între 200 și 300.000 de dolari.
Și totuși, vânzarea se încheie la suma incredibilă de 790.000 $. O măsură a forței creativității lui Lennon, la 28 de ani de la moartea sa.

Acest episod din Rock Story se încheie aici. În câteva momente am să-ți spun care sunt subiectele din episodul de săptămâna viitoare, însă până atunci am să te rog să dai un comment sau un rating acolo unde asculți podcastul, și spune și prietenilor. Rock Story este și pe Facebook, unde ai linkuri către toate episoadele și postări zilnice despre alte povești din rock. Dacă îți este mai ușor să citești decât să asculți, găsești scriptul episoadelor pe rockstory.ro

Sunt Geo Iordache și ne auzim săptămâna viitoare, când o să-ți povestesc despre albumul care l-a făcut pe Johnny Cash cel mai bine vândut artist din lume în 1968 și despre motivele care au dus la destrămarea unei trupe simbol – Beatles.

---

facebook.com