{"id":3249,"date":"2022-05-16T00:00:00","date_gmt":"2022-05-16T00:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/rockstory.arena.com.ro\/index.php\/2022\/05\/16\/episodul-11\/"},"modified":"2026-08-11T11:43:48","modified_gmt":"2026-08-11T11:43:48","slug":"episodul-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/rockstory.arena.com.ro\/index.php\/2022\/05\/16\/episodul-11\/","title":{"rendered":"Rock Story – Episodul 11-"},"content":{"rendered":"
\n
\n

\"Podcast\"Podcast<\/span><\/h2>\n
\n <\/a><\/p>\n

…<\/p>\n


\n
\n Rock Story  \"Permalink\"<\/a>
\n <\/span>
\n <\/span>\n<\/div>\n

\n
\n <\/a>
\n \"\"<\/a><\/p>\n

Rock Story – episodul 11<\/a><\/h3>\n

Ascult\u0103 acum pe Soundcloud<\/a>, Apple Podcasts<\/a>, Google Podcasts<\/a> sau Spotify<\/a><\/p>\n

Suntem pe 13 mai 1967, c\u00e2nd casa de discuri Columbia lanseaz\u0103 single-ul San Francisco<\/em>, a unui c\u00e2nt\u0103re\u021b cvasinecunoscut – Scott McKenzie.<\/h1>\n
\n

Versurile erau pacifiste, muzica suav\u0103 \u0219i u\u0219or de fredonat, dar piesa era un promo \u0219i nimeni nu \u0219tia asta, \u00een afar\u0103 de c\u00e2\u021biva din organizatorii unui festival care c\u0103utau s\u0103 atrag\u0103 public.<\/p>\n

San Francisco (cu subtitlul Be Sure To Wear Flowers In Your Hair) avea s\u0103 devin\u0103 unul din motivele pentru care \u00een vara lui 1967, sute de mii de tineri s-au adunat \u00een San Francisco \u0219i \u00eemprejurimi, \u00een zona numit\u0103 Bay Area. Piesa San Francisco avea s\u0103 devin\u0103 imnul unei genera\u021bii, iar aceasta este povestea sa.<\/p>\n

Sunt Geo Iordache \u0219i ascul\u021bi Rock Story.<\/p>\n

1967 este anul fenomenului social Summer of Love<\/em>. Este anul \u00een care America \u0219i \u00eentreaga lume au sim\u021bit for\u021ba unor curente ale contraculturii: mi\u0219carea hippie \u0219i flower power. Statele Unite ie\u0219eau din conservatorismul anilor 50 \u0219i 60 \u0219i o genera\u021bie \u00eentreag\u0103 de tineri era gata s\u0103 rup\u0103 barierele de g\u00e2ndire ale p\u0103rin\u021bilor \u0219i s\u0103 porneasc\u0103 o revolu\u021bie cultural\u0103. O genera\u021bie s\u0103tul\u0103 de conformismul unei slujbe 9 to 5, cu cina \u00een familie la ora 6. Tinerii anilor 60 nu voiau case \u00een suburbie, cu g\u0103rdule\u021be albe \u0219i gazon \u00eengrijit. Nu voiau siguran\u021b\u0103, ci libertate \u0219i un sens \u00een via\u021b\u0103. Iar acel sens era clar c\u0103 nu se afl\u0103 la \u00een v\u00e2rful sc\u0103rii ierarhice de la un job \u00eentr-o corpora\u021bie. <\/p>\n

A\u0219a c\u0103 tinerii au rupt-o cu conformismul p\u0103rin\u021bilor \u0219i au \u00eenceput o adev\u0103rat\u0103 revolu\u021bie cultural\u0103. Era ca \u0219i cum brusc, evul mediu se \u00eencheia \u0219i \u00eencepea Rena\u0219terea. Aceast\u0103 Rena\u0219tere se baza pe idei noi \u0219i puternice, nemai\u00eent\u00e2lnite p\u00e2n\u0103 atunci: mi\u0219carea pacifist\u0103, ecologia, alimentele naturale, yoga, medita\u021bia sau drepturile animalelor. Iar toate aceste concepte, interconectate ca ni\u0219te ro\u021bi \u00eentr-un mecanism, beneficiau de un lubrifiant care le f\u0103cea s\u0103 se \u00eenv\u00e2rt\u0103 din ce \u00een ce mai repede: muzica. Piesele lui Dylan, Beatles, The Who sau Hendrix duceau ideile noi departe \u00een lume, c\u0103tre audien\u021be din ce \u00een ce mai largi. The Doors \u00ee\u0219i lansau albumul de debut, Janis Joplin se preg\u0103tea s\u0103 cucereasc\u0103 America, iar Rolling Stones veneau cu materiale noi \u0219i c\u00e2\u0219tigau fani de ambele p\u0103r\u021bi alea oceanului. <\/p>\n

\u00cen plus, spiritul hippie schimbase muzica \u00een sine. Dintr-o dat\u0103, diversitatea a muzicii americane \u2014 blues, folk, jazz, country sau bluegrass\u2014 g\u0103sise un public mai larg, cu ascult\u0103tori tineri, care erau deschi\u0219i c\u0103tre sunete \u0219i experien\u021be noi.
\n\u00cenceputul fenomenului Summer of Love este considerat a fi Festivalul Interna\u021bional de Muzic\u0103 Pop de la Monterey, California, care s-a desf\u0103\u0219urat timp de 3 zile \u00een iunie 1967. Printre organizatorii evenimentului se afla \u0219i John Phillips, cunoscutul membru al trupei The Mamas and The Papas. <\/p>\n

\u00cen urma discu\u021biilor cu ceilal\u021bi organizatori, Phillips hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 compun\u0103 o pies\u0103 care s\u0103 promoveze evenimentul \u0219i s\u0103 atrag\u0103 public \u00een zona Bay Area de l\u00e2ng\u0103 San Francisco. A\u0219a cum spunea \u00een interviuri de-a lungul anilor, nu i-a luat mai mult de 20 de minute s\u0103 vin\u0103 cu un text simpatic \u0219i o melodie u\u0219or de fredonat. A numit-o San Francisco Be Sure to Wear Flowers In Your Hair. I-a dat-o s\u0103 o c\u00e2nte unui bun prieten de-al s\u0103u, Scott McKenzie. <\/p>\n

Lansat\u0103 pe 13 mai 1967, piesa a devenit instantaneu un succes \u0219i a ajuns la urechile c\u00e2torva milioane de tineri din toat\u0103 America. N-a fost nevoie de agen\u021bii de PR, de pres\u0103 sau de televiziune. Mesajul piesei a fost puternic \u0219i clar, zugr\u0103vind atmosfera idilic\u0103 a unei comunit\u0103\u021bi pacifiste: youre gonna meet some gentle people there. O comunitate cu mintea deschis\u0103, o genera\u021bie cu o viziune nou\u0103: There's a whole generation with a new explanation \u2013 exact asta voiau s\u0103 aud\u0103 tinerii americani, s\u0103tui de r\u0103zboi \u0219i de autoritatea p\u0103rin\u021bilor. A\u0219a c\u0103 \u00eentre 16 \u0219i 18 iunie 1967, c\u00e2teva zeci de mii de tineri (estim\u0103rile variaz\u0103 \u00eentre 25 \u0219i 90.000) au participat la evenimentul de la Monterey. Festivalul a marcat primele apari\u021bii majore \u00een Statele Unite pentru Jimi Hendrix Experience, The Who \u0219i Janis Joplin. <\/p>\n

\u00cens\u0103 odat\u0103 cu \u00eencheierea festivalului din Monterey, mul\u021bi dintre participan\u021bi au pornit c\u0103tre San Francisco \u2013 un drum de 2 ore cu ma\u0219ina. Acolo, \u00een cartierul Haight-Ashbury \u00ee\u0219i f\u0103cuser\u0103 deja cartierul general c\u00e2teva mii de tineri hippie, aduna\u021bi \u00eenc\u0103 din prim\u0103var\u0103 \u00eentr-o comunitate cu idealuri \u0219i preocup\u0103ri comune: muzic\u0103, \u00een\u0103l\u021bare spiritual\u0103 (prin droguri halucinogene sau religii exotice) \u0219i dragoste f\u0103r\u0103 obliga\u021bii.<\/p>\n

Numi\u021bi uneori \u0219i copiii florilor, hippio\u021bii erau un grup eclectic. Mul\u021bi erau ne\u00eencrez\u0103tori \u00een guvern \u0219i autorit\u0103\u021bi, respingeau valorile consumeriste \u0219i, \u00een general, se opuneau r\u0103zboiului din Vietnam. C\u00e2\u021biva erau interesa\u021bi de politic\u0103; al\u021bii erau preocupa\u021bi mai mult de art\u0103 (muzic\u0103, pictur\u0103, poezie) sau de practicile spirituale \u0219i meditative.
\nAlertate de num\u0103rul \u00een cre\u0219tere al noilor veni\u021bi \u0219i de pl\u00e2ngerile localnicilor, autorit\u0103\u021bile din San Francisco au \u00eencercat s\u0103 limiteze fluxul de vizitatori. Asta n-a f\u0103cut \u00eens\u0103 dec\u00e2t s\u0103 capteze aten\u021bia mass mediei na\u021bionale \u0219i s\u0103 atrag\u0103 \u0219i mai mul\u021bi tineri. S-a estimat c\u0103 la apogeul s\u0103u, Summer of Love a avut \u00een jur de 100.000 de oameni aduna\u021bi \u00een San Francisco. <\/p>\n

Summer of Love a adunat o varietate larg\u0103 de oameni de diferite v\u00e2rste: adolescen\u021bi \u0219i studen\u021bi atra\u0219i de prietenii lor \u0219i de ideea de a se al\u0103tura unei utopii culturale; turi\u015fti din clasa de mijloc; \u0219i chiar personal militar din bazele aflate \u00een zon\u0103, la distan\u021b\u0103 rezonabil\u0103. Cartierul Haight-Ashbury nu a putut s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 acest aflux de oameni, iar zona s-a deteriorat rapid, cu supraaglomerare, lips\u0103 de ad\u0103posturi, foamete, probleme cu drogurile \u0219i infrac\u021biuni care au afectat cartierul.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la finalul verii, mul\u021bi participan\u021bi p\u0103r\u0103siser\u0103 zona pentru a se \u00eentoarce acas\u0103, pentru a relua studiile sau pur \u0219i simplu pentru a g\u0103si un loc de munc\u0103. Cei r\u0103ma\u0219i \u00een Haight au vrut s\u0103 comemoreze \u00eencheierea evenimentului. O simulare de \u00eenmorm\u00e2ntare intitulat\u0103 \u201eMoartea mi\u0219c\u0103rii hippie\u201d, cu procesiune, sicriu \u0219i mar\u0219 funebru a fost organizat\u0103 pe 6 octombrie 1967.<\/p>\n

Summer of Love se \u00eencheiase. Idealurile sale \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2neau \u0219i aveau s\u0103 produc\u0103 valuri \u00een societate pentru mult timp de atunci \u00eencolo. \u0218i a mai r\u0103mas ceva. Dovada c\u0103 muzica are o for\u021b\u0103 extraordinar\u0103, capabil\u0103 s\u0103 transmit\u0103 mesaje sociale, politice sau de orice natur\u0103 \u0219i s\u0103 adune mul\u021bimi impresionante. \u0218i asta s-a v\u0103zut cel mai bine doi ani mai t\u00e2rziu, la Woodstock. Dar asta e o alt\u0103 poveste…<\/h2>\n

Suntem \u00een 1985, anul \u00een care Mihail Gorbaciov devine liderul Uniunii Sovietice, iar adolescentul de 17 ani Boris Becker devine cel mai t\u00e2n\u0103r c\u00e2\u0219tig\u0103tor al Wimbledonului.
\n1985 este anul \u00een care Michael Jordan \u00ee\u0219i \u00eencheie cu succes primul s\u0103u sezon la Chicago Bulls, iar Amadeus prime\u0219te Oscarul pentru cel mai bun film.<\/p>\n

Pe 17 mai 1985 apare al 5-lea album al trupei Dire Straits<\/em>, numit Brothers In Arms.<\/h1>\n
\n

Da, e acel album cu chitara metalic\u0103 pe copert\u0103. Acel album cu riff-ul obsesiv din Money For Nothing. Unul din cele mai de succes albume ale tuturor timpurilor, cu peste 30 de milioane de exemplare v\u00e2ndute \u00een \u00eentreaga lume.
\nBrothers In Arms i-a propulsat pe cei de la Dire Straits \u00een stratosfera celebrit\u0103\u021bii, de\u0219i nu c\u0103utau neap\u0103rat succesul comercial, dar pe de alt\u0103 parte, i-a uzat datorit\u0103 supradifuz\u0103rii. Piesele Dire Straits se auzeau pe toate posturile de radio, iar Mark Knopfler, liderul trupei, devenise o caricatur\u0103 a rockerului la v\u00e2rsta mijlocie, cu benti\u021b\u0103 fluorescent\u0103 pe cap \u0219i m\u00e2necile sacoului suflecate.
\n\u00cens\u0103 muzica Dire Straits era o gur\u0103 de aer proasp\u0103t \u00een peisajul rock, saturat de glam rock superficial \u0219i de punk unidimensional. Iar riffurile lui Knopfler erau mici bijuterii de virtuozitate, capabile s\u0103 se conecteze la r\u0103d\u0103cinile rockului \u0219i s\u0103 le r\u0103suceasc\u0103 \u00een moduri surprinz\u0103toare.<\/p>\n

Albumul Brothers in Arms nu s-a dorit a fi un blockbuster. Era mai repede un oftat dec\u00e2t un strig\u0103t. Are c\u00e2teva piese foarte melodioase, \u00eens\u0103 lini\u0219tite, iar piesa titlu e chiar melancolic\u0103. Albumul a explodat \u00eens\u0103 \u00een popularitate datorit\u0103 piesei centrale, Money For Nothing, care \u00een esen\u021b\u0103 este un boogie old-school, \u00eens\u0103 datorit\u0103 riffului care te aga\u021b\u0103, a backing vocal-ului elegant al lui Sting \u0219i a video-ului generat pe computer a devenit un imn al anilor 80. <\/p>\n

\u0218i a mai fost ceva \u2013 un ingredient care poate a ac\u021bionat ca un booster \u2013 la vremea respectiv\u0103, \u00een 1985, MTV urma s\u0103 se lanseze \u00een Marea Britanie \u0219i c\u0103uta ceva memorabil \u0219i deosebit care s\u0103 fie folosit \u00een deschidere. Executivii postului auziser\u0103 piesa Money For Nothing \u0219i li se p\u0103ruse extraordinar\u0103, \u00eens\u0103 voiau un video puternic. Lumea nu voia s\u0103-l vad\u0103 pe ecran pe Knopfler st\u00e2nd \u00een picioare \u0219i c\u00e2nt\u00e2nd la chitar\u0103. Era nevoie de un concept. Problema era c\u0103 Knopfler era foarte anti-video. Credea \u00een puritatea muzicii \u0219i tot ce \u00ee\u0219i dorea era s\u0103 c\u00e2nte, nu s\u0103 danseze \u0219i z\u00e2mbeasc\u0103 frumos la camere. Norocul produc\u0103torilor \u0219i a celor de la MTV a fost c\u0103 prietena lui Knopfler era prezent\u0103 la discu\u021bie \u0219i l-a convins, spun\u00e2ndu-i c\u0103 nu sunt suficiente video-uri bune pe MTV \u0219i c\u0103 ar fi fain s\u0103 \u00eencerce ceva deosebit. <\/p>\n

Video-ul a fost \u00een mare parte generat pe computer \u2013 o raritate la vremea respectiv\u0103, c\u00e2nd sta\u021biile grafice erau destul de limitate \u2013 \u0219i are \u00een prim plan dou\u0103 personaje animate. Intercalate cu anima\u021bia apar \u0219i buc\u0103\u021bi video cu Dire Straits \u00een concert, prelucrate prin tehnica rotoscopului. Sunt celebrele imagini cu Knopfler \u0219i chitara sa \u00een culori neon. E pu\u021bin probabil s\u0103 nu \u0219tii acest video, dar dac\u0103 totu\u0219i e\u0219ti at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r \u00eenc\u00e2t nu l-ai prins pe canalele TV de muzic\u0103, d\u0103-i un search pe youtube. A fost considerat revolu\u021bionar la vremea lui \u0219i e unul din simbolurile vizuale ale anilor 80.
\nC\u00e2nd directorii de la MTV au v\u0103zut video-ul pentru Money For Nothing, au \u0219tiut c\u0103 au g\u0103sit ce trebuie. Piesa a fost prima difuzat\u0103 pe MTV \u00een Marea Britanie, iar apoi a intrat \u00een heavy rotation at\u00e2t pe tv, c\u00e2t \u0219i la radiouri \u0219i a r\u0103mas \u00een memoria tuturor.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 ceva legat de Money For Nothing: este una din cele 2 piese din tot repertoriul Dire Straits \u00een care Mark Knopfler \u00eemparte creditele de compozi\u021bie cu altcineva. Acel altcineva este Sting, care la vremea \u00een care Dire Straits \u00eenregistra albumul \u00eentr-un studio de pe insula caraibian\u0103 Monserrat, se afla \u00een zon\u0103, fiind pasionat de windsurfing. \u00centr-o sear\u0103 a trecut pe la studio \u0219i b\u0103ie\u021bii i-au c\u00e2ntat Money For Nothing. A r\u0103mas impresionat \u0219i le-a spus: A\u021bi f\u0103cut-o de data asta, tic\u0103lo\u0219ilor! Knopfler i-a spus c\u0103 dac\u0103 \u00eei place piesa a\u0219a mult, poate s\u0103 vin\u0103 \u0219i el cu ceva idei, a\u0219a c\u0103 Sting a \u00eenceput s\u0103 repete I want my MTV pe linia melodic\u0103 de la Dont Stand So Close To Me. \u0218i astfel a ajuns \u0219i el creditat \u00een compozi\u021bia piesei. <\/p>\n

Revenind la albumul Brothers In Arms, pe l\u00e2ng\u0103 calitatea artistic\u0103 a pieselor sale, acesta avea \u0219i o calitate excep\u021bional\u0103 a sunetului, fiind primul album \u00eenregistrat de un artist major \u00een format digital. Decizia de a \u00eenregistra digital a fost a lui Mark Knopfler, care era interesat de tot ce \u00eensemna noutate tehnologic\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci, toat\u0103 lumea folosea banda magnetic\u0103 analog\u0103. Albumul a mai marcat dou\u0103 premiere, fiind primul care a v\u00e2ndut 1 milion de exemplare pe CD \u0219i primul care vindea mai multe CD-uri dec\u00e2t casete \u0219i viniluri la un loc. Un angajat al unei subsidiare Warner Bros spunea c\u0103 \u00een 1985 le era greu s\u0103 imprime CD-urile altor arti\u0219ti, pentru c\u0103 toate fabricile de CD-uri diume (pu\u021bine la acea dat\u0103) erau supra aglomerate cu comenzile pentru Brothers In Arms. <\/p>\n

De\u0219i dup\u0103 apari\u021bie, presa muzical\u0103 britanic\u0103 a desfiin\u021bat albumul, consider\u00e2ndu-l prea eclectic, prea american sau pur \u0219i simplu plicticos, publicul l-a iubit \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput \u0219i \u00een ciuda supra difuz\u0103rii, \u00eel are aproape de suflet \u0219i azi. \u00cen 2010, Brit Awards l-a desemnat ca fiind pe locul 2 \u00een topul celor mai bune albume britanice.
\nPentru Dire Straits, acest album a fost v\u00e2rful succesului. Celebritatea excesiv\u0103, presiunea turneelor \u0219i a interviurilor au erodat dinamica trupei \u0219i mai ales, l-au obosit \u0219i exasperat pe Mark Knopfler, liderul, compozitorul \u0219i motorul Dire Straits. Dup\u0103 Brothers In Arms, trupa a mai scos doar un album, care a avut un succes moderat, dup\u0103 care s-a destr\u0103mat \u00een 1995. <\/p>\n

De-a lungul anilor au existat nenum\u0103rate oferte de a reforma trupa, de a o reuni pentru un turneu sau m\u0103car pentru un concert, \u00eens\u0103 Knopfler a retezat orice speran\u021b\u0103. \u00centr-un interviu din 2007, spunea: <\/p>\n

\n

Totul devenise prea mare \u0219i ne \u00eenghi\u021bise. Am oprit totul pentru c\u0103 voiam s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la realitate. A fost o auto-protec\u021bie, o chestie de supravie\u021buire. Celebritatea te dezumanizeaz\u0103<\/em>.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Acest episod din Rock Story se \u00eencheie aici. Dac\u0103 \u00ee\u021bi place, te rog s\u0103 dai un comment sau un rating acolo unde ascul\u021bi podcastul, \u0219i spune \u0219i prietenilor. Rock Story este \u0219i pe Facebook, unde ai linkuri c\u0103tre toate episoadele \u0219i post\u0103ri zilnice despre alte pove\u0219ti din rock. Dac\u0103 \u00ee\u021bi este mai u\u0219or s\u0103 cite\u0219ti dec\u00e2t s\u0103 ascul\u021bi, g\u0103se\u0219ti scriptul episoadelor pe rockstory.ro
\nSunt Geo Iordache \u0219i ne auzim peste 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, cu un nou episod Rock Story.<\/p>\n


\n
\n facebook.com<\/a>  \"Permalink\"<\/a>
\n <\/span>
\n <\/span>\n<\/div>\n<\/p><\/div>\n<\/section>\n

\n
\n

\"S-aS-a \u00eent\u00e2mplat \u00een ziua asta<\/span><\/h2>\n
\n <\/a>
\n \"\"<\/a><\/p>\n

4 mai 1995<\/a><\/h3>\n

John Fogerty<\/strong>, fostul lider al trupei Creedence Clearwater Revival, c\u00e2\u0219tig\u0103 1,35 milioane de dolari \u00een urma unui proces bizar de plagiat, \u00een care e acuzat c\u0103 \u0219i-a copiat propria pies\u0103. <\/h2>\n

Fogerty fusese acuzat de casa de discuri Fantasy c\u0103 Run Through The Jungle<\/a> (pies\u0103 compus\u0103 tot de el \u00een 1970), seam\u0103n\u0103 prea mult cu Old Man Down The Road<\/a>, lansat\u0103 pe un album solo \u00een 1985. Fantasy de\u021binea drepturile pe Run Through The Jungle \u0219i considera c\u0103 noua pies\u0103 e la fel, s-au schimbat doar versurile. <\/p>\n

Mie unul, nu mi se pare c\u0103 e a\u0219a. Eu sunt de partea lui Fogerty. La fel a fost \u0219i juriul. Sigur, e acela\u0219i stil, dar melodia e diferit\u0103. <\/p>\n


\n
\n facebook.com<\/a>  \"Permalink\"<\/a>
\n <\/span>
\n <\/span>\n<\/div>\n

\n
\n <\/a>
\n \"\"<\/a><\/p>\n

5 mai<\/a><\/h3>\n

5 mai (Cinco de Mayo) e o s\u0103rb\u0103toare foarte popular\u0103 \u00een comunitatea mexican\u0103 din Statele Unite.<\/h2>\n

Comemoreaz\u0103 victoria mexicanilor asupra francezilor \u00eentr-o b\u0103t\u0103lie din 1862. \u00cen Mexic nu e mare tevatur\u0103, dar \u00een State, Cinco de Mayo e un bun prilej de distrac\u021bie, care genereaz\u0103 v\u00e2nz\u0103ri de b\u0103utur\u0103 egale cu cele de la Super Bowl.<\/p>\n

\u0218i fiind vorba de comunitatea mexicano-american\u0103, nu pot s\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc la cel mai celebru reprezentant al ei, adic\u0103 la Carlos Santana. Am \u00een plan un episod de podcast despre Santana \u0219i albumul s\u0103u Supernatural din 1999, cu care a rupt gura t\u00e2rgului. <\/p>\n

Un album surprinz\u0103tor, care venea de la un mexican de peste 50 de ani, de la care nimeni nu mai a\u0219tepta mare lucru. Urmeaz\u0103 \u00een iunie, lucr\u0103m la el.<\/p>\n


\n
\n facebook.com<\/a>  \"Permalink\"<\/a>
\n <\/span>
\n <\/span>\n<\/div>\n

\n
\n <\/a>
\n \"\"<\/a><\/p>\n

9 mai 2006<\/a><\/h3>\n

Red Hot Chili Peppers<\/strong> lanseaz\u0103 albumul Stadium Arcadium<\/em>, unul din cele mai mari succese comerciale ale lor.<\/h2>\n

Ini\u021bial, pl\u0103nuiser\u0103 s\u0103 aib\u0103 o trilogie cu lans\u0103ri la 6 luni una dup\u0103 alta, \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 au hot\u0103r\u00e2t ca Stadium Arcadium s\u0103 fie un album dublu. A adus trupei \u0219apte nominaliz\u0103ri Grammy, din care a c\u00e2\u0219tigat cinci, printre care \u0219i cel mai bun album rock al anului.<\/p>\n

Dup\u0103 turneul de promovare care s-a \u00eencheiat \u00een 2009, chitaristul John Frusciante avea s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 trupa, cu care s-a reunit abia anul acesta, pentru albumul Unlimited Love.<\/p>\n


\n
\n facebook.com<\/a>  \"Permalink\"<\/a>
\n <\/span>
\n <\/span>\n<\/div>\n

\n
\n <\/a>
\n \"\"<\/a><\/p>\n

10 mai 1970 <\/a><\/h3>\n

David Bowie<\/strong> prime\u0219te premiul special Ivor Novello pentru piesa Space Oddity<\/em>.<\/h2>\n

Space Oddity fusese lansat\u0103 \u00een anul precedent, cu aproximativ o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de aselenizarea misiunii Apollo 11. Este povestea unui astronaut fictiv – Major Tom \u2013 iar Bowie a recunoscut c\u0103 at\u00e2t versurile, c\u00e2t \u0219i titlul piesei au fost influen\u021bate de filmul lui Stanley Kubrik, 2001: A Space Oddisey, care ap\u0103ruse \u00een 1968. <\/p>\n

Un alt detaliu interesant legat de pies\u0103 este c\u0103 a fost mixat\u0103 at\u00e2t \u00een variant\u0103 mono, c\u00e2t \u0219i stereo (o raritate la vremea aceea), iar unul din instrumenti\u0219tii care au contribuit la \u00eenregistrare a fost Rick Wakeman, viitor membru al trupei Yes.<\/p>\n

Ast\u0103zi, Space Oddity e considerat\u0103 una din cele mai celebre piese ale lui Bowie, iar Rock and Roll Hall of Fame a inclus-o \u00een lista "500 Songs that Shaped Rock and Roll".<\/p>\n

Piesa a fost folosit\u0103 \u00een nenum\u0103rate filme \u0219i a fost preluat\u0103 de mul\u021bi arti\u0219ti. Unul din video-urile mele preferate este cel cu astronautul Chris Hadfield, care a interpretat Space Oddity<\/a> \u00een 2013, pe Sta\u021bia Spa\u021bial\u0103 Interna\u021bional\u0103, \u00eentr-un decor ireal.
\nOtherworldly, cum s-ar zice…<\/p>\n


\n
\n facebook.com<\/a>  \"Permalink\"<\/a>
\n <\/span>
\n <\/span>\n<\/div>\n

\n
\n <\/a>
\n \"\"<\/a><\/p>\n

11 mai 1978<\/a><\/h3>\n

Queen<\/strong> \u00eencheie glorios turneul de promovare a albumului News Of The World<\/em>, cu trei concerte sold-out pe Wembley.<\/h2>\n

Dac\u0103 nu mai \u0219tii care e News Of The World, \u00ee\u021bi amintesc eu \u2013 e albumul \u0103la care con\u021bine We Are The Champions \u0219i We Will Rock You, piese care au devenit adev\u0103rate imnuri rock \u0219i care de 44 de ani fac deliciul publicului din stadioane, arene sportive sau s\u0103li \u00een care sunt c\u00e2ntate.<\/p>\n

We Are The Champions e scris\u0103 de Freddie, \u00een timp de We Will Rock You e compozi\u021bia lui Brian May, \u0219i au fost create \u00een urma unui concert Queen din 1977, \u00een care la finalul showului, dup\u0103 bisuri, publicul a \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nte celebra You\u201dll Never Walk Alone. <\/p>\n

Brian May avea s\u0103 spun\u0103 \u00eentr-un interviu c\u0103 \u201dAm r\u0103mas electriza\u021bi pe scen\u0103 \u00een timp ce toat\u0103 audien\u021ba c\u00e2nta la unison. Am \u0219tiut \u00een acel moment c\u0103 vrem s\u0103 compunem \u0219i noi o pies\u0103 pe care s\u0103 o poat\u0103 c\u00e2nta publicul. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ne-au ie\u0219it dou\u0103.\u201d<\/p>\n


\n
\n facebook.com<\/a>  \"Permalink\"<\/a>
\n <\/span>
\n <\/span>\n<\/div>\n

\n
\n <\/a>
\n \"\"<\/a><\/p>\n

12 mai 1971<\/a><\/h3>\n

Rolling Stones<\/strong> sunt \u00een or\u0103\u0219elul Beaulieu, \u00een sudul Fran\u021bei, unde \u00eenregistreaz\u0103 albumul Exile On Main Street<\/em>. <\/h2>\n

\u00cen urma unui accident minor \u00een trafic, Keith Richards scoate un pistol de juc\u0103rie pe care \u00eel avea de la fiul s\u0103u Marlon, \u0219i \u00eel amenin\u021b\u0103 pe \u0219eful portului local. Tipul scoate un pistol adev\u0103rat \u0219i cheam\u0103 poli\u021bia. Scandal, amenin\u021b\u0103ri, c\u0103tu\u0219e fluturate. Poate s-o fi auzit \u0219i un \u201d\u0218tii cine sunt eu, b\u0103i?\u201d<\/em><\/p>\n

\u00cen fine, situa\u021bia se dezamorseaz\u0103 \u0219i tensiunea se risipe\u0219te abia a doua zi, c\u00e2nd Keith \u00eel invit\u0103 pe primarul localit\u0103\u021bii la el acas\u0103 \u0219i dup\u0103 o cin\u0103 bogat\u0103 \u0219i c\u00e2teva albume cu autograf, pacea se restabile\u0219te \u00een micul port Beaulieu.<\/p>\n

Am \u0219i un pont pentru tine: Exile On Main Street con\u021bine o raritate, o pies\u0103 c\u00e2ntat\u0103 vocal de Keith Richards. Se nume\u0219te Happy<\/a><\/p>\n


\n
\n facebook.com<\/a>  \"Permalink\"<\/a>
\n <\/span>
\n <\/span>\n<\/div>\n<\/p><\/div>\n<\/section>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Despre fenomenul hippie Summer of Love \u0219i despre binecuv\u00e2ntarea \u0219i blestemul unui album simbol al anilor \u201880 – Brothers In Arms.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"give_campaign_id":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-3249","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/rockstory.arena.com.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3249","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/rockstory.arena.com.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/rockstory.arena.com.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rockstory.arena.com.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/rockstory.arena.com.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3249"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/rockstory.arena.com.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3249\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3398,"href":"https:\/\/rockstory.arena.com.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3249\/revisions\/3398"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/rockstory.arena.com.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3249"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/rockstory.arena.com.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3249"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/rockstory.arena.com.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3249"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}